Știința deschisă, accesul deschis la izvoare, date, informații și rezultatele cercetării reprezintă un suport important pentru dezvoltarea științei contemporane în toate domeniile. Pentru cercetările etnologice o importanță enormă o au conservarea obiectelor de patrimoniu cultural, a materialelor de arhivă, care cu scurgerea timpului, degradează continuu și sunt în pericolul de a fi distruse, mai ales că în Republica Moldova acestea sunt păstrate în prezent în condiții neadecvate: umiditate înaltă, mucegai, scurgeri de acoperiș, sustrageri de fonduri etc. Aceste circumstanțe pun în pericol de pierdere irecuperabilă rezultatul muncii de teren, de cca cincizeci de ani, a cercetătorilor științifici care au activat în Secția de Etnografie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei în anii 1946-1991.
Documentele de arhivă conțin rapoartele expedițiilor etnografice de teren. Materialul etnografic, păstrat în prezent în Arhiva Științifică a Academiei de Științe a Moldovei și parțial în cadrul Arhivei Institutului Patrimoniului Cultural (în total peste 200 de volume și câteva mii de fotografii), este deosebit de prețios, deoarece în perioada de referință erau mai mulți și mai buni cunoscători ai tradiției, astfel, materialul colectat remarcându-se prin autenticitate.
Scopul proiectului propus este cel de a salva prin digitalizare materialul etnografic de teren colectat în anii 1946-1991, de a-l pune în acces deschis, precum și de a-l introduce în circuitul științific.
Până în prezent, doar puțini cercetători au studiat unele materiale din arhivele menționate, referindu-se fragmentar la anumite teme de interes. Conservarea prin digitalizare și punerea în acces deschis a Arhivei etnografice, în primul rând, va salva de la distrugere un tezaur inestimabil al culturii naționale și va impulsiona cercetările etnologice din instituțiile de cercetare, din muzee și universități. De asemenea, va oferi societății cunoștințe vaste despre tradițiile autentice ale etniilor conlocuitoare din Republica Moldova, în special, pentru instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar. Instituțiile din domeniul turismului vor putea implementa informații veritabile referitoare la tradiții în amenajarea spațiilor hoteliere și a restaurantelor; în organizarea traseelor turistice, precum și în domeniul industriei textile (la confecționarea vestimentației, a covoarelor), unde vor putea fi utilizate modele de design tradițional autentic, ceea ce va spori atractivitatea producției autohtone de mărfuri.
Institutul Patrimoniului Cultura deține o experiență importantă de implementare a proiectelor de digitalizare a materialului de arhivă și a manuscriselor.
În anii 2018-2019 IPC a Implementat un proiect, finanțat de British Library, cu tilul „Salvarea Arhivei folclorice păstrate în Chișinău, Republica Moldova”.
Echipa IPC a beneficiat de trening în digitalizarea patrimoniului cultural, ținut de experți din Marea Britanie de la British Library. Cercetătorii IPC cunosc standardele de calitate și rigorile de descriere științifică în cazul unor proiecte de digitalizare la standarde moderne.
De asemenea, IPC a achiziționat în cadrul proiectului implementat două scanere Czur ET 16 Plus, soft licențiat destinat digitalizării, precum și două laptopuri. Aceste resurse importante au fost utilizate în realizarea proiectului de digitalizare a Arhivei Etnografice. Standardele moderne de digitalizare presupun alcătuirea unui sistem de metadate complexe, care să descrie detaliat materialul digitalizatși să ofere informații relevante despre fiecare element de patrimoniu inclus. Aceasta înseamnă cercetarea și descrierea fiecărui dosar, manuscris, fotografie. Finalitatea proiectului rezidă în crearea Site-ului „Arhiva etnografică digitală” – o bază de date complexă, compusă din materialul digitalizat cu metadatele detaliate ale fiecărui element, ce va beneficia de un sistem de căutare automatizat, care va permite căutarea rezultatelor pe principiul geografic, cronologic, pe probleme de cercetare, cuvinte-cheie etc.
Scopul expresiei de interes: Digitalizarea arhivelor etnografice care conțin materiale de teren, colectate în anii 1946-1991 de către etnologii de la Academia de Științe a Moldovei și punerea în acces deschis a unui bogat material științific inedit. Obiective: - Desfășurarea unui training de instruire a membrilor echipei referitor la standardele tehnice și științifice ale digitalizării, aplicat de British Library. - Elaborarea algoritmului de analiză și descriere a manuscriselor digitalizate. - Descoaserea (dezarhivarea) manuscriselor pentru digitalizare și restabilirea lor. - Digitalizarea manuscriselor cu materiale etnografice din Arhiva internă a Institutului Patrimoniului Cultural și din Arhiva Științifică a Academiei de Științe a Moldovei. - Analiza și descrierea detaliată a fiecărui manuscris, conform algoritmului. - Elaborarea paginii web și a arhitecturii bazei de date online. - Încărcarea online a materialelor digitalizate și metadatelor. - Elaborarea indexului complex după arii geografice, localități, subiecte etnografice, sărbători, tradiții etc. și interconectarea cu baza de date. - Organizarea unei conferințe naționale „Salvgardarea prin digitalizare a patrimoniului cultural”. - Elaborarea și publicarea unei culegeri de studii cu privire la importanța salvgardării patrimoniului cultural prin digitalizare. Proiectul, în ansamblu, intenționează să valorifice științific arhivele etnografice prin digitalizare și oferirea accesului deschis tuturor persoanelor interesate. Materialul etnografic original va oferi cunoștințe utile pentru industriile creative, organizațiile și întreprinderile din domeniul turismului, industriei textile etc.
Nivelul actual al cunoașterii temei propuse, pe plan naţional şi internaţional
În Republica Moldova, digitalizarea Patrimoniului cultural se află la o etapă incipientă. Există numeroase elemente de patrimoniu, care sunt expuse pericolului, dar care nu sunt salvgardate și protejate de la distrugere. Sunt exemple pozitive de digitalizare a cărților vechi de către Biblioteca Națională a Republicii Moldova – colecția Moldavica; Arhiva folclorică (http://folkloricarchival.ich.md) digitalizată de către Institutul Patrimoniului Cultural în cadrul proiectului finanțat de British Library; o colecție de cărți vechi digitalizate este deținută de Biblioteca Științifică „A.Lupan” Institut. Cu toate acestea, pandemia Covid-19 a demonstrat că suntem destul de limitați în utilizarea resurselor digitalizate pentru cercetare, în situația când accesul în arhive și biblioteci este restricționat. În Republica Moldova există fonduri arhivistice și de patrimoniu importante, care pot fi digitalizate, oferind astfel acces deschis cercetătorilor și tuturor persoanelor interesate să le studieze. Acest lucru va impulsiona atât dezvoltarea științelor socioumanistice, cât și a unor ramuri economice conexe. Țările Uniunii Europene au o experiență bogată în digitalizarea Patrimoniului Cultural. În acest sens, ținem să remarcăm platforma Europeana.eu, ce unește numeroase biblioteci, care au digitalizat un bogat material de patrimoniu și au oferit acces deschis prin intermediul platformei; menționăm, de asemenea, colecția GALICA a Bibliotecii Naționale a Franței (Galica.bnf.fr).
Necesitatea şi oportunitatea expresiei de interes
Digitalizarea Arhivelor Etnografice ale IPC și ale AȘ AȘM este imperativă din considerentele că sunt expuse pericolului de distrugere și dispariție materialele etnografice, colectate în cadrul expedițiilor organizate de cercetătorii etnologi ai Academiei de Științe a Moldovei (în anii 1946- 1991), material care este original și bogat, deoarece în perioada postbelică purtătorii culturii tradiționale erau mai numeroși și mai cunoscători decât în prezent. Asigurarea accesului deschis la arhiva digitală va accelera valorificarea științifică a materialului etnografic și va genera rezultate științifice sporite, oferind beneficii întregii societăți prin cunoașterea mai bună a culturii tradiționale. Materialele etnografice din arhivele menționate se referă la toate etniile conlocuitoare din Republica Moldova. Diseminarea informației etnografice inedite, cuprinse în arhivele respective, va contribui la cunoașterea mai bună a culturilor tradiționale specifice etniilor conlocuitoare și la consolidarea coeziunii sociale.
Rezultatele ştiinţifice preconizate, cu evidenţierea gradului de noutate
Va fi digitalizat și intodus în circuitul științific un volum mare de material etnografic inedit. Analiza și descrierea fiecărui dosar/manuscris din arhivă va reprezenta o cercetare complexă a fiecărei unități de păstrare, ceea ce va oferi publicului larg informații detaliate despre conținutul fiecărui dosar. Baza de date online ce va include documentele digitalizate și informațiile despre volume va deține un motor de căutare, indice complex ce va oferi un acces lejer către paginile fiecărui dosar. Baza de date va putea răspunde solicitărilor de căutare după cuvinte-cheie, localități, subiecte etc. În prezent, în Republica Moldova nu există o arhivă etnografică digitală. Cercetări etnografice importante au fost întreprinse de către Sectorul de Etnografie al Secției de Etnografie și Studiul Artelor din cadrul Academiei de Științe din RSSM, apoi de Institutul Patrimoniului Cultural, în componența căruia intră actualmente Centrul de Etnologie – continuatorul instituției menționate. Arhiva internă a IPC și Fondul 24 din Arhiva Științifică a AȘM conțin peste 200 de manuscrise/dosare cu material etnografic original, care a fost valorificat doar într-o mică măsură de către cercetători. Astfel, crearea Arhivei Etnografice Digitale va reprezenta un valoros suport pentru cercetare, precum și o noutate științifică de importanță majoră. Arhiva digitală va putea fi completată ulterior și cu alte materiale, aflate în arhive private sau deținute de instituții de profil.
Impactul științific, tehnologic, socioeconomic etc. al rezultatelor expresiei de interes cu aspect de implementare în economia națională
Arhiva Etnografică Digitală va asigura un acces mai bun la informația din domeniul patrimoniului cultural tradițional, colectată pe teren. Acesta va cuprinde, inclusiv, materiale ce țin de patrimoniul cultural al etniilor conlocuitoare, fapt ce va contribui la promovarea coeziunii sociale prin procedura incluzivă și participativă, pe care se axează. Includerea Arhivei etnografice în rețeaua Europeana.eu va consolida sentimentul de apartenență la spațiul european comun, respectând în același timp diversitatea culturală și etnolingvistică; va stimula, de asemenea, conștientizarea pluralismului cultural. În acest sens, proiectul are un caracter social-cultural aplicativ. Din punctul de vedere socio-economic, informațiile digitalizate, precum și îndrumările metodice elaborate pentru valorificarea lor, vor servi agenților economici din domeniul industriilor creative și al turismului, în dezvoltarea producției și serviciilor. În industria textilă, vor putea fi valorificate tehnici și ornamente tradiționale digitalizate (la confecționarea vestimentației, covoarelor și altor articole textile). În domeniul turismului, modelele de case tradiționale, descrise și ilustrate în rapoartele expedițiilor etnografice, vor putea fi utilizate în sfera restaurării și construcției, pentru a putea respecta cu exactitate specificul tradițional local. Gama largă de materiale etnografice digitalizate va putea fi utilizată, de asemenea, în dezvoltarea turismului rural în Republica Moldova. Impactul se va resimți și asupra investigațiilor etnologice, care vor cunoaște un impuls, cercetătorii având la dispoziție, în variantă digitală, un material etnografic considerabil, precum și instrumente de lucru eficiente: motor de căutare, bază de date, descrieri complexe ale dosarelor și, nu în ultimul rând, un indice geografic, nume, termeni detaliați. Astfel, cercetătorii etnologi, pedagogii, studenții, specialiștii, implicați în domeniul tradițiilor din țară și de peste hotare, vor putea valorifica pentru investigații Arhiva Etnografică Digitală.
Perspective de valorificare a rezultatelor şi de continuare a cercetării prin cooperare naţională şi internaţională
Materialul etnografic digitalizat va servi în acces deschis atât pentru utilizatorii din țară, cât și pentru cei de peste hotare. Cercetătorii etnologi din instituțiile de cercetare din statele Uniunii Europene, precum și din spațiul postsovietic, interesați de patrimoniul cultural din arealul PrutoNistrean, vor putea valorifica Arhiva Etnografică Digitală. În prezent, IPC are colaborări fructuoase în domeniul cercetării patrimoniului cultural tradițional cu Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române din București, Institutul Național al Patrimoniului din București, Complexul Muzeal Moldova din Iași, Universitatea Tehnică din Baia Mare, precum și cu Institutul M. Rylski din Kiev, Universitatea de Stat din Odessa etc. Instituțiile respective sunt deosebit de interesate în continuarea cooperărilor, iar Arhiva Etnografică Digitală va oferi un suport suplimentar pentru colaborarea în implementarea unor proiecte comune, editarea lucrărilor științifice, organizarea manifestărilor științifice
Modul de aplicare a rezultatelor
Educație
Arhiva Etnografică Digitală va putea fi utilizată în procesul didactic din universități la facultățile de istorie și de litere, la cursurile de etnologie și de folclor. La orele de seminar, în cadrul cărora materialul etnografic constituie un obiect de studiu, vor putea fi analizate și descifrate informațiile din Arhiva Etnografică Digitală. Acestea pot servi, de asemenea, drept materiale ilustrative în învățământului preuniversitar. Materialul etnografic digitalizat va deveni o sursă importantă de documentare la elaborarea suporturilor de curs universitare, a altor materiale didactice, precum și la elaborarea manualelor școlare.
Cercetare
Arhiva Etnografică Digitală va avea un impact major asupra cercetărilor etnologice din Republica Moldova. Cercetătorii vor avea la îndemână un volum imens de materiale originale, organizat într-o bază de date, care va identifica informația pe subiecte și probleme de cercetare. Baza de date online va contribui la animarea cercetărilor etnologice din instituțiile de cercetare, din cele universitare și muzeale. Vor putea fi elaborate mai ușor culegeri de materiale etnografice, monografii și studii, referitoare la numeroase subiecte de cercetare etnologică. Prezentarea structurată a materialul etnografic digital va permite analiza comparativă a stării faptelor culturale pe parcursul perioadei vizate, sesizând procesele de degradare sau chiar de dispariție a unor elemente de patrimoniu și, uneori, observând procese de conservare a fenomenelor tradiționale. În legătură cu desfășurarea acestor procese, vor putea fi abordate procesele etnice în evoluție. Arhiva Etnografică Digitală va contribui la formularea concluziilor și soluțiilor, referitoare la salvgardarea patrimoniului cultural material și imaterial al Republicii Moldova.
Economie
Informațiile etnografice și materialul ilustrativ, cuprinse în Arhiva Etnografică Digitală, vor putea fi utilizate în industria textilă pentru alcătuirea design-urilor pieselor vestimentare, pentru decorarea cu ornamente autentice. La alcătuirea texturii țesăturilor, pentru a fi mai aproape de tehnologiile și tehnicile autentice, precum și pentru a obține aspectul tradițional al texturii, vor putea fi utilizate pentru documentare materiale din Arhivă. Arhitectura urbană și ruralpă suferă modificări enorme în ultimele decenii, distanțându-se de tradițiile arhitecturii populare. Arhiva Etnografică Digitală, conținând material ilustrativ și, de asemenea, descrieri etnogrfice, referitoare 11 la arhitectura populară, va oferi soluții și informații arhitecților, pentru a îmbina materialele moderne de construcție cu elementele caselor tradiționale, ceea ce va oferi construcțiilor noi un aspect mai apropiat de cel tradițional și de spirtul cultural al populației. Astfel, arhitectura orașelor și satelor Republicii Moldova va deveni mai originală și mai atractivă. Turismul rural are nevoie de cunoștințe etnografice pentru amenajarea zonelor de agrement, locuințelor tradiționale, cabanelor, hotelelor, restaurantelor. Deseori sunt date drept autentice elemente, care nu fac parte din registrul tradițional și, în consecință, are de suferit aspectul complexelor agro-turistice, diminuând și nivelul de atractivitate pentru turiști. Utilizarea materialeor și cunoștințelor etnografice va impulsiona turismul rural și va spori atractivitatea turistică a Republicii Moldova în plan extern.
Echipa proiectului:
1. Cojuhari Victor
2. Cotoman Carolina
3. Dolghi Adrian
4. Duminica Ion
5. Ghilaș Victor
6. Grădinaru Natalia
7. Isac Ina
8. Osadci Raisa
9. Romanciuc Alexei
